25 aug. 2016

Celor ce vor veni

Cânva spuneam ”Dacă vreți să veniți, veniți, dacă vreți să plecați, plecați, dacă vreți să rămâneți, rămâneți”.
Și greșeam. Lăsând ușa deschisă am făcut loc furtunii. Care te ia, te ridică, te învârte, te amețește, te
face să nu mai știi și apoi te doboară. E minciună să spui ”Am căzut în picioare!”. Care picioare? S-au dus...
Și te-ai vrea munte când de fapt ești o gâză în vânt.  De ce ai deschis, când știai că nu e?
Închide ușa aia. Trage zăvorul. Dă drumul câinilor!
Și spune ”Fiți siguri că vreți să veniți! Și siguri că nu va fi prea grea așteptarea desfacerii lacatelor”.
Ispășește-ți păcatele tale. Nu le purta pe-ale altora. Asumă-ți doar partea ta de adevăr.
Cine va vrea, va fi. Cine nu, afara-n furtună! Casa ta, regulile tale!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu